.jpg)
N-o cunosc pe Armeria, n-am intalnit-o niciodata, dar...
am intalnit o doamna cu pas usor, zambit, ca de eclipsa.
Nestiuta si nevazuta ea trece prin padure, strangand in palme petale si frunze. In buzunare poarta cutiute cu larve de carabusi, curioasa si fascinata de tot ce descopera. Intrebarea ei favorita: de ce?
si mai ales...:"Cine suntem noi sa distrugem hrana altora? Stii ce au in comun oamenii si vietuitoarele? Toti avem nevoie de un loc in care sa traim".
In ganduri are oameni care stiu cine sunt si care apreciaza ceea ce au in fiecare moment...cei pentru care a fi, valoreaza mai mult decat a avea.
Pentru ea zambetul aproapelui inseamna totul.
Pentru ea este atata frumusete in tot ceea ce ne inconjoara..
Ar putea spune povesti despre toate si toate ar defini-o, intr-un fel sau altul.
Daca vrei sa afli ceva, intreab-o: asta ii place cel mai mult.
La Multi Ani Armeria!
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Mirelun
Mirelun, nu intotdeauna poti cunoaste un om privindu-l in ochi. Dar îi poti afla sufletul chiar si numai din vorbă, pentru ca asa ai acces rapid la ganduri, iar gandurile nu te pot insela. Desigur, mai este si tanti Intuitia... :)
ReplyDeleteArmeria...
ReplyDeleteRezonanță de continent de dincolo de marginile hărții.
Există, pentru că se scrie despre ea/el (continentul).
Fotografiile sunt de început de drum, de început de anotimp, de început de cunoaștere!
Cuvintele înfiripă un madrigal, omagiu adus unui suflet iubitor de frumosul mic! Frumosul mic - parte componentă obligatorie a frumosului mare.
Întreb aici, gazda: mi se pare mie sau ultima imagine chiar seamănă cu portretul Armeriei?
Pasaj din Hronicul Cujerean, document olograf păstrat la mănăstirea Călene:
Delete"... şi fiind io de la Domnul mic la stat dar mare la suflet şi lacom la privit peisaje, tare m-am minunat de pitulicea ce şede în palmă ca în cuib... Şi de-odată am auzit glas ca de vânt: cine iubeşte păsările şi florile şi oamenii şi soarele şi norii şi zâmbetul şi căţeii şi pisicile şi apele şi grădinile pe Mine Mă iubeşte şi va putea vorbi cu ele ca şi cu familia, seara, la masă!
şi tare m-am bucurat să văd că sunt şi alţi oameni care fac fotografii cu fire de iarbă, cu floricele gingaşe, cu muguri, cu păpădii, cu VIAŢA...
doar că oamenii aceştia locuiesc în ţări taare depărtate, că le-aş trimite carte..."
Cetit de mine azi, cu gând de sănătate şi mulţămire pentru voi!
Frumuseti fara seaman, acum cand zapada trage de obloane, sa n-o mai vedem din casa.
ReplyDeleteIn locul covorului rosu ce se poarta pe la Oscar-uri, covorul moale si catifelat cu clinchet de zurgalai scapati de vijelia iernii si branduse, cam ghiduse, pentru delicata doamna in rochie roz, care ne bucura privirea primavara si la inceputul verii. Si pentru ca, sarbatoritei ii place natura, primeste in dar un buchet de irisi ,asortati cu o lalea pestrita. LA MULTI ANI! sarbatoritei si felicitari pentru minunatele instantanee.