Repicarea răsadurilor

-->

  Până acum am acoperit semănatul cu lumini, temperaturi, substraturi, proceduri premergătoare, etc. Trecem dar la etapa următoare care ne va duce mai aproape de tomata aceea mult visată. Îmi lasă gura apă chiar acum numai cu gândul la ea. Dar cu puțină muncă mai avem doar 70 de zile până atunci așa că nu vom pune la grea încercare virtutea numită răbdare.

  Pentru a ne asigura în continuare avem nevoie de ceva ce nimic nu poate înlocui: lumina soarelui. Da, DOAR LUMINA. Căldura o putem înlocui cu succes în continuare. Până acum am crescut răsadurile noastre sub lumina binevoitoare a lămpilor fluorescente, lucru ce ne-a scutit în mare de stres, a prevenit alungirea plăntuțelor dacă am respectat temperaturile și ne-a dat un start bun pentru roadele lor promise. Este timpul să le facem cunoștiință cu mângâierea binefăcătoare și vindecătoare a astrului ceresc. Pentru asta avem nevoie de una bucată răsadniță sau seră. Solarul nu e de mare ajutor în perioada asta dacă nu e încălzit iar serele nu sunt tocmai vreun lucru de îl găsesti gratis pe toate drumurile așa că ne vom rezuma la răsadniță. 

Aici avem două variante:

1. Varianta 1: Celebra și clasica răsadniță încălzită cu “melegar” ca sa fiu un delicat. Adica produsul brut solid de iese pe la coada vacii. Aceasta varianta nu o vom trata deoarece din perspectiva mea este foarte costisitoare si plina de riscuri. Ca si costuri, pentru o rasadnita de 3mp (aceeasi dimensiune va fi luata si la variant doi de dragul comararii eficientei) vom avea nevoie de 3 carute cu “melegar” proaspat care in medie ne usureaza de 100 – 150 de lei daca nu avem vacute prin curte, paie, si vreo 3 scanduri de brad.

Aceasta varianta pune multe probleme din cauza instabilitatii, multiplelor boli care se ascund in materia prima si in spatele procesului de descompunere ce genereaza caldura si a nenumaratilor daunatori ce se ascund in sursa noastra de caldura. Toate astea vor impune un numar mare de tratamente pe care noi ca gradinari organici ce ne aflam nu dorim sa le facem.

O alta problema ar fi livrarea caldurii care va fi constanta pe toate perioada indiferent ca e soare/innorat sau zi/noapte. Cu alte cuvinte nu avem posibilitatea niciunui reglaj care sa ne ajute la prevenirea lungirii plantutelor datorita expunerii la temperaturni nepotrivite. Mai ramane si problema ramasitelor in urma acestei constructii care vor fi o adevarata invitatie pentru o insecta care nu e deloc prietenul gradinarului – temuta si urata COROPISNITA. Am un respect sanatos pentru tot ce e viu si tolerez in curte chiar si paianjenii lup – o sa va delectez cu cateva foto spectaculoase cu ei mai incolo – dar pe Coro nu o sufar. In decursul unei singure nopti poate face praf toata munca noastra de doua luni si odata instalata undeva e aproape imposibil de fugarit fara chimicale.
Dar destul cu propaganda anti-rasadnita cu balegar (ups) si sa trecem la:

2. Răsadnița încălzită electric.

Necesar de matriale:

-          Una bucată cablu de încalzire pentru sol putere 350W (pentru o suprafață de 3mp);

-          Una bucată termostat cu sondă pentru sol;

-          Poliestiren, spumă pentru lipit poliestirenul, folie pentru solar și câteva cadre de lemn.

Costuri:

-          cablul cu termostat și sondă – 90 lei. Perioada de folosire – minim 10 ani utilizat corespunzător.

-          Folie pentru solar, spumă pentru lipit poliestirenul, lemn pentru cadre etc – aproximativ  100 de lei.

-          Poliestiren – gratis dacă suntem drăguți și reciclăm. Eu folosesc niște cutii de la medicamente dar ca sursă mai avem și cutiile de la tranportul verdețurilor și peștelui pe care marile lanțuri de magazine sunt foarte dispuse să le dea gratis numai să scape de ele, plăcile folosite la potecția trasnportului de PAL, etc. Dacă nu găsiți pe gratis, cumpărați, dar sunt sigur că opțiunea 1 e mai atractivă.

  Construcția propriu zisă va fi făcută după bunul plac și configurația materialelor pe care le avem la dispoziție. Totul e să fie destul de solidă să reziste la manevrare pentru punerea pe poziție și înlăturarea ulterioară pentru depozitare până la sezonul următor.

  Rezistența electrică va fi plasată în felul următor: pe “fundul” răsadniței noastre vom face un “sandwich” din folie – nisip – rezistență – nisip – folie. Nisipul va fi udat din abundență și vom avea grijă că toate părțile rezistenței să fie în contact cu nisipul și nu cu folia. După care se setează termostatul la temperatură dorită și gataaaaa…..avem o răsadniță încălzită electric.

Îmi este destul de greu să descriu în cuvinte exact ce și cum se face așa ca o să las imaginile să vorbească de la sine și promit să răspund detaliat oricui are o întrebare despre cum se face sau de unde să procure anumite materiale.

 

  Costuri cu încălzirea – depind mult de capriciile vremii. Anul trecut pentru 3mp – aproximativ 700 de plante am consumat în perioada 26 martie – 26 aprilie 36KW adică aproximativ 22 lei adică 0,03 ron/plantă. Vom face la final totalul costurilor/răsad când ajungem la plantare.

Anul ăsta am “ieșit” mai devreme cu ele așa că probabil vom avea un cost diferit dar și un preț de vânzare mai mare. Facem la final balanța și vom vedea ce iese.

  Pentru repicarea propriu – zisa nu am secrete deosebite. Folosesc un amestec de 40-40-20 de turbă pentru reiclare, compost sau mraniță de minim 5 ani dacă găsesc (dacă nu mai bine mă lipsesc) și perlit. Ca recipiente folosesc pahare reciclate de apă de la celebrele dozatoare și pentru tot ce nu îmi ajunge folosesc pahare de 7x7x8.

Plantele știti deja sunt sigur că pot fi băgate până la cotiledoane în amestecul cu pricina care trebuie umezit în prealabil cu apa de preferat calduță.

Am dezvoltat o adevarată obsesie pentru subirigare și o recomand tuturor care pot să faca asta.

Singurele particularități sunt două operațiuni pe care mulți vor fi prea neîncrezători să le folosească dar care fac diferența la timpurietate și vigoarea plantelor:

1.       Expunerea plantelor la cea mai mică temperatură pe care o pot suporta – aici ne va ajuta natura. Vom pândi o noapte în care temperatura minimă scade în jurul valorii de 8 grade și vom opri căldura apoi una în care temp scade până la 4 grade, ne asigurăm ca realitatea corespunde cu prognoza și cu fruntea sus și fără gândul la consecințe “tăiem” căldura în răsadnița. Această etapă e necesară  în călirea plantei și în asigurarea timpurietății de care am vorbit anterior.

2.       Expunerea la “secetă”. După repicare, când substratul folosit prezintă urme de uscăciune vom expune plăntuțele la secetă timp de 48h. Cu alte cuvinte, vom lua recipientele în care plăntuțele au fost repicate și le vom uda prin subirigare dar cu o cantitate de apă insuficientă. Important e ca în substrat să existe umezeală dar în cantitate mică. Asta va forța plăntuța să își întindă rădăcinile în toate cotloanele recipientului în căutare de hrană și apă.

  

Cam atât pentru acum….ne vedem la plantare!  

Nu am uitat de promisiunea detalierii luminilor dar e mult de scris așa ca vom deschide cu permisiunea Mirelei un articol separat în care vom explică ce și cum se face.

 

Text si fotografii  Ichim Iulian