Rosia Pelerin

-->

Cand am cumparat primele seminte de rosii m-am amuzat, gandindu-ma cum am sa pot eu, sa cresc o planta atat de pretentioasa. Apoi am primit alte seminte, tot de rosii, de la o prietena din Perugia, Lucia, care mi-a spus: ''Mire, ecco, n-am rezistat si am cumparat semintele astea pentru tine, din targul de aici ''. Am cautat sa inteleg ce inseamna termenii si etapele notate pe plicurile frumos colorate: medio-tardivo, semina diretta, diradamento, per trapianto. Mama mi-a spus mirata si zambind: de la ce distanta au venit rosiile acestea pana la tine ?!
Voi, v-ati gandit vreodata, ce distante parcurg semintele de rosii, pe care le schimbam intre noi? Sau cum le plimbam din rasadnita in ghiveci, sau din ghiveci in gradina? Pentru mine e limpede: plimbarete sunt rosiile acestea, dar atat de mult le indragim, ca nici nu mai bagam de seama asta.

Cuvântul “tomată” provine din aztecul “xitomatl”, care înseamnă “fruct durduliu”. Din America in Europa, tomatele au parcurs un alt drum , alta distanta, si o istorie intreaga.

In România, tomata a fost impusă tarziu, in 1907, când după acţiuni repetate şi eşuate de a convinge populaţia despre virtuţile sale, oamenii de cultură şi ştiinţă ai vremii au ajuns să consume public, în centrul Capitalei noastre, roşii,  pentru a promova această legumă.

  Nici nu ma gandesc ce ne-am face fara ele, interesul fata de aceasta fructo-leguma este mare, mai ales in ultimii ani, de cand in piata se vand acele rosii fara gust, si fara culoare, despre care stim cu totii, cum sunt tratate, ca sa rodeasca. 

  De curand, am fost la o aniversare a unei bune prietene, unde am intalnit prieteni vechi, cu care am vorbit de toate si cum pe masa erau niste rosii cumparate din supermarket, la vremea asta,  a fost deajuns ca cineva sa intrebe retoric : ''dar unde sunt rosiile cu gustul adevarat, de ce nu se mai fac rosiile acelea?''  Un alt prieten de la masa, mi-a povestit ca demult cauta seminte de rosii, soi vechi romanesc, cultivate de familii care au pastrat samanta ca pe o mostenire, ca sa le planteze in curte la soacra lui si sa le cultive.  M-am bucurat mult cand l-am auzit, nu parea sa aibe astfel de preocupari, sau cel putin eu nu stiam, probabil ca tot dorul de gustul bun al rosiilor l-a determinat sa incerce. L-am incurajat si i-am adus seminte de rosii, iar el se plimba de pe un picior pe altul si ma asculta atent, cum ii povestesc despre repicare si transplantare:), despre sarma de cupru in tulpina, despre metodele Maslov, sau cum la sfarsit de sezon, sa scoata o rosie cu tot cu pamant si sa o agate cu varful in jos, pe terasa si cum va avea rosii pana la Craciun. Probabil ca am fost convingatoare, pentru ca i-a inmanat sotiei semintele, sa le tina bine, si nu cumva sa se  piarda vreuna.

  Zilele trecute m-a intrebat Lanti S, cum se face repicarea la tomate si i-am pregatit o selectie, din sfaturile celor care, m-au indrumat pe mine . 

  ''Prima frunza Planta ajunsa la vârsta de câteva săptămâni, este o cu totul alta planta. Un fel de puber. Are cu totul alte nevoi, si anume: mult substrat pentru ca rădăcinile sa stea in voie iar tulpina sa se dezvolte armonios. Acum este deja suficient de rezistenta la diferenţele de temperatura, umiditate, lumina. Desigur, lumina rămâne un factor extrem de important in dezvoltarea ei, deci trebuie sa primească, in continuare, suficienta lumina deoarece acum se pornesc frunzele sa se formeze. Lumina putina – procesul este întârziat si îndelung, se intârzie formarea mugurilor. Si asta nu e prea bine.Si revin la nevoia de spaţiu. Concurenta cu alte surate pentru “locul sub soare” este acerba de aceea trebuie redusa la minim. Spun cei trecuţi prin ale grădinăriei, ca una dintre greşelile curente ale grădinarului amator este răsadul individual. Crescut in vase mici, răsadul nu se dezvolta suficient. De aceea, in astfel de recipiente, unele răsaduri trebuie ţinute doar pana la apariţia câtorva frunze (ex. vânata – 2-3 frunze, roşii si ardei – cel mult 4) adică: daca nu se va repica planta la acest stadiu de dezvoltare, creşterea va fi frânata si calitatea plantei va fi, in consecinţa, scăzuta. Mai pe scurt: este mai bine sa avem răsaduri mai puţine dar mai viguroase, decât mai multe si slabe, deoarece, logica ne spune ca de la o planta zdravăna recolta este mai mare chiar decât de la 5 plante debile. Sau: folosiţi recipiente mai mari! Cine are loc…''
Phlox

  Rasadurile rezultate din seminte plantate individual, in tavite alveolare, sunt mai usor de manevrat, pentru ca rasadul se scoate cu tot cu pamant si se muta in ghiveci. Se opreste udarea cu cateva zile inainte, se scoate rasadul si se aseaza in ghiveciul in care, s-a asternut un strat de pamant , apoi se completeaza cu pamant pana aproape de primele frunze . Se lasa un spatiu pentru completarea ulteriora. Se verifica daca radacinile au dat buzna prin gaurile tavitei, acesta este semn clar ca putem face repicarea si se va scoate cu grija rasadul astfel incat sa  nu rupem radacinile.

''Repicarea tomatelor se face obligatoriu în ghivece de plastic mate, închise la culoare, prin care nu pătrunde lumina la rădăcină. De reținut că rădăcinile care vin în contact cu lumina își reduc până la pierdere funcțiile specifice de absorbție a apei și elementelor nutritive! De asemenea trebuie reținut faptul că, indiferent de plantele repicate, un volum mai mare de substrat este întotdeauna de preferat în locul unui volum mai mic.''
http://www.marcoser.ro/consultanta/tehnologii-moderne-de-cultura-a-legumelor

''Înainte cu aproximativ 2 ore de repicare, udăm substratul cu apă călduţă. De abia apoi, ajutându-ne de un beţişor ascuţit sau un creion, cu care vom afâna în prealabil pământul in jurul răsadului, vom trece la scoaterea (uşor, deci mai puţin stresant ) răsadului. Astfel vom putea scoate plăntuţa, ţinând-o de frunzuliţele cotiledonate şi nu de tulpină, cum am fi tentaţi. Înainte de repicare vom sacrifica 1/3–1/4 din rădăcina centrală, ceea ce va duce la dezvoltarea rădăcinilor suplimentare. Evident că in cazul răsadurilor cu rădăcină pivotantă nu are rost să facem aşa ceva.

În recipientele pregătite din vreme , se pune amestecul de pământ pe 3/4 din recipient, astfel, o dată cu dezvoltarea ulterioară vom adăuga pământ pentru a opri din lungire planta. Evident că ne vom îngriji din timp, ( fie îl cumpărăm fie îl pregătim noi) să avem un substrat de calitate.'' 

http://www.fabricadeplante.ro/repicatul-rasadurilor

''Si invatati!: ca sa dea radacini secundare (ceea ce este foarte important pentru tomate ), cea principala se scurteaza!!!''

 Phlox

''Asa deci: cand plantutele ajung suficient de dezvoltate (chiar le poti repica impreuna)cam de 10-15 cm inaltime, cu un cater sau cutit extrem de bine acutit se jupoaie un strat subtire de pe partile interioare ale tulpinitelor pe o portiune de circa 2 cm de la ambele plantute (“jupuiturile” sa fie la acelasi nivel la amandoua), apoi, cu mare grija, pentru ca sunt friabile, le unim in “dezafectat” si le prindem cu o clamuta (stii clemele de par, acelea cele mai mici din plastic?)sau cu alt ceva care doar sa le tina strans una de alta fara a le rani.

Destul de repede, spun cei care au facut acest lucru, se formeaza “calusul” si ele se unesc si cresc impreuna ca niste siamezi. Acest lucru e benefic pentru planta, ea devenind mult mai rezistenta (acum are un sistem radicular dublu, nu?)si la boli si daunatori si recolta nu stiu daca e neaparat dubla, dar, se spune ca mult mai savuroase sunt fructele(rosiile)si mai mari. Eu deabia astept sa incerc. ''

Phlox

Semintele se mai pot planta in recipiente, in care s-a asezat pamant, doar pana la jumatate , urmand sa completam pe masura ce plantei i se vor dezvolta cele doua frunzulite, asa cum ne spune Vasi. 

Eu am incercat si aceasta metoda, am semanat acum cateva zile in pahare, cate o samanta. 

Pentru repicarea rasadurilor , udarea, fertilizarea , calirea si ...rasfatarea plantelor, gasiti aici un ghid complet.

''Cum răsadurile, de felul lor, sunt nişte mâncăcioase şi putem risca să o ia razna îngrăşându-se peste măsură (ştiu, e un paradox, dar asta poate duce la sensibilizarea peste măsură a plantelor tinere, la fel ca şi la om, dacă stăm să ne gândim ) vom fi nevoiţi să luăm măsurile necesare: rărim drastic udarea până la uscarea superficiala a substratului, adică o dată la 8-10 zile şi hrănim doar la rădăcină (nu şi pe frunze). Pentru această operaţie ne putem ajuta de acele „paie de cocktail” . Dacă vremea este însorită, temperatura de zi o menţinem in intervalul 22-24 grade, iar pe cea de noapte între 15-17 grade. Dacă vremea este mohorâtă, vom scădea temperatura astfel: cea de zi + 16/17 grade, cea de noapte – 15/16 grade.''
''În primul rând, un lucru foarte important de ştiut şi de băgat la cap, este acela că niciodată nu hrănim plantele pe timp rece (8 –10 grade) sau dacă temperatura trece de +28 de grade. De ce? Deoarece când este prea rece, creşterea este încetinită, iar hrana ajunge greu, prea lent, la plantă, mai ales fosforul, atat de trebuincios.''
Phlox

Imi amintesc ca anul trecut, in luna Martie, eram nerabdatoare, sa vad rasadurile mari, sanatoase, crescute frumos si intrebam saptamanal pe HG, ce trebuie sa fac si daca in aceasta faza trebuie sa hranesc plantutele cu ingrasamant.
Mi-a raspuns Balaura:
''Mirela, rasadurile tale sunt faine si sanatoase. De ce vrei sa le faci culturiste la inceput de martie? Inca nu e lumina destula, daca le tot indopi si vitaminizezi fortat o sa te trezesti cu niste lungane fara vlaga. Da-le un pic de ragaz, sa creasca in ritmul lor, oricum nu cred ca vrei sa le “insurubezi” deja in strat.''

Apoi, cand am gasit pe frunze niste mici intepaturi albe, care modificau forma frunzelor bazale, m-am grabit sa scriu  repede acestor gradinari generosi, si speram sa-mi raspunda cineva foarte repede, de parca sunam la 112:)
Mi-a raspuns Armeria:
Mirela, nu am urmarit de aproape povestea rosiilor tale. Asa ca, nu stiu de unde provine samanta.In acesta faza (de rasad)plantele pot face si alte boli.
Pozele tale nu sunt deloc clare (imi pare rau)asa ca te invit sa-ti identifici singura problema.
http://www.scribd.com/doc/49269797/Bolile-plantelor-cultivate-p1-p2

Inainte de transplantare:

''In popor există o metodă neconventională de a verifica dacă s-a încălzit suficient pământul: dacă, stând cu talpile goale pe pamant simţim că ne îngheaţă picioarele, înseamnă că mai avem de aşteptat; dacă senzatia pe care o resimtim este, însa, de „catifea răcoroasă” înseamnă că pământul este suficient de încălzit şi este clar că putem, fără teamă, trece la plantarea la locul definitiv a plantelor noastre''
Phlox


''Rosiilor nu le place frigul. La inceputul sezonului de cultivare , frunzele acestor plante pot capata o culoare mov si pot sa se dezvolte greu, din cauza temperaturii scazute. Atunci cand rosiile sunt plantate in lunile mai-iunie, chiar daca in timpul zilei este cald, noaptea temperatura poate fi prea scazuta pentru acest tip de cultura. Astfel de fluctuatii de temperatura duc la schimbarea culorii frunzelor si chiar la rularea lor. Este bine sa aveti in vederea prognozele meteo iar atunci cand sunt anuntate temperaturi joase pe timp de noapte, inveliti plantele si eliberati-le dimineata.''
http://gradina.acasa.ro/legume-114/rosii-de-gradina-greseli-de-cultivare-14249.html

Mult spor la repicare,

Mirelun