De la mână până la gură

Oricine poate crește o roșie?

O legumă aproximativ sferică, de culoare roșie, bună pentru salate sau pentru ciorbe, oricine o poate avea în farfurie. Dar să păstrezi semințele în pliculețe, așteptând cu nerăbdare sezonul însămânțării, să privești apoi miracolul frunzulițelor verzi, să stropești plantele zilnic, înainte de a pleca la serviciu, să alergi spre casă pentru a vedea cât au mai crescut, să privești etichetele și să vezi rodul bogat de peste câteva luni... asta nu, nu oricine poate să o facă, doar cei îndrăgostiți de roșii, de grădini, ei - da!

O roșie nu este o legumă sau nu este numai o legumă, este un mic univers, un ghem de arome, de gusturi, de soare și apă, de speranțe și tristeți atunci când apar semnele de mană, de extaz și împlinire când lăzile cu fructe galbene, roșii, violet sau negre stau rânduite așteptând destinația: salată, bulion, suc...

O roșie este un emoticon. Postată pe o rețea de socializare, imaginea ei trezește emoție, admirație, pasiune sau invidie. Adună imediat un grup de pasionați care văd mai mult decât spune imaginea, din semne numai de ei știute deduc soiul, gustul, bolile prin care a trecut, căldura sau lumina de care a avut parte, impactul printre cunoscători și priza la "marele public"!

O roșie este o sticluță cu gust condensat, ca parfumul... Este promisiunea unei povești viitoare, bazată pe un an de muncă.

De la sămânță la fruct este o poveste de dragoste, nu o activitate de grădinar. Așadar vă trebuie doar un petic de grădină ori doar un ghiveci pentru a retrăi emoția.

*

Cum reușesc semințele să-și poarte germenii subțiri și firavi către lumină? L-am rugat pe Jumbo Flower  să-mi spună și iată răspunsul său:

     "Când o plantă face copii, îi pune pe aceștia într-o capsulă cu înveliș tare care conține și suficientă mancare pentru ca ei sa trăiască până ce vor începe să-și producă mâncarea singuri.

Semințele celor câteva sute de mii de specii cunoscute sunt foarte diferite intre ele: unele sunt microscopice, altele pot ajunge la 50 cm diametru si 25 kg (palmierul - Coco de Mer).

Indiferent de mărime ele au în comun 3 părți:

1.Embrionul - planta copil

2.Substanțe de rezervă (de obicei, amidon)

3.Învelișul seminței

Când embrionul se află în interiorul seminței, înseamnă că este în stare de dormantă, adică planta copil doarme, nu crește.

Starea aceasta de dormantă este bună pentru embrion → înseamnă că în mediul exterior nu sunt condiții favorabile pentru creșterea plantei copil. Starea de dormantă poate să dureze și ani de zile.

Condițiile devin favorabile când sămânța întâlnește o cantitate suficientă de apă (care îi va permite să extragă hrana din pământ) + temperatura potrivită pentru dezvoltare (necesarul de căldură diferă de la o familie de plante la alta).

De îndată ce se împlinesc aceste condiții, învelișul sămânței va absorbi apa, se va crăpa, planta copil se trezește la viață, începe să consume din substanțele de rezervă și iese din sămânță.

Aici se incheie procesul de germinare și incepe cel de creștere și dezvoltare, când planta are nevoie și de lumină pentru a începe fotosinteza și începe să se hrănească singură și să se facă mare."

*

Marius "Cercetarius" despre dezinfectarea semințelor:

"Dezinfectarea semințelor este un tratament preventiv pentru durerile de cap de mai târziu ale grădinarului.

De ce? Pentru că semințele sunt vehiculele cele mai eficiente în răspândirea unor fungi, bacterii sau virusuri. Desigur, semințele nu fac asta singure, ci cu ajutorul nostru, al oamenilor. Este indicat să recoltăm semințe din legume sănătoase, dar nu reușim de fiecare dată să identificăm roșiile cu probleme astfel că se întamplă să recoltăm semințele infestate. Și iată cum purtăm bolile de la un an la altul sau sa le trimitem prietenilor la mare distanță. 

Eu primesc semințe de tomate din diverse surse și nu știu nimic despre sănătatea roșiilor din care au fost recoltate, despre modul de recoltare, păstrare, transport etc. Cu cât am mai multe surse diferite de semințe cu atât crește riscul aducerii unor boli noi în grădina mea. Dezinfectând semințele reduc aceste riscuri la minim. ;)

Sunt doua metode de dezinfectare a semințelor, nu numai de tomate:

- dezinfectarea chimică, cea mai la îndemână, dar și incompletă pentru că ea actionează doar la suprafața semințelor și nu în profunzime. Substanțele chimice folosite cel mai frecvent: apa oxigenată, hipoclorit de sodiu (metoda folosită de mine constând în scufundarea semințelor timp de 1 minut in soluție de 20% Domestos si restul apă), sulfat de cupru, alte substanțe antifungice.

- dezinfectarea termică, are avantajul că actionează și în profunzimea semințelor; semințele de tomate pot fi dezinfectate termic în apă la temperatura de 50°C timp de 25 minute. 

Această a doua metodă este preferata mea deoarece îmi permite să dezinfectez în același timp un număr mare de soiuri diferite. Totodată, scufundarea semințelor în apă la 50°C asigură rehidratarea lor, iar aceasta face ca răsărirea micilor plăntuțe să fie mult mai omogenă.

Cam asta."

După ce mi-a împrumutat "salonul", Marius m-a ajutat să dezinfectez semințele. Au transpirat ele la temperatura de 50°C, dar au răsărit uniform, viguroase și sprintene.

  

Vasile Dumitru 

       "Grădina mea nu este mai frumoasă decât alte grădini, poate nici mai bine ingrijită, poate nici mai bogată în diverse plante și flori dar este grădina mea și, pentru mine, este cea mai frumoasă din lume."

        În curtea fostei Fabrici de Armament din Cugir, după ce a curățat și a hrănit pământul cu îngrășamânt organic de capre, a cultivat peste o sută de fire de roșii, fasole, castraveți, dovleci și flori. A strâns apa de ploaie într-un butoi cu care a irigat parcelele și a fertilizat tomatele cu guano din turla bisericii din localitate.

*

Mirela

-->