Răsfăț printre lalele

   Intru nerăbdătoare pe poarta grădinii. Incredibilele transformări ce se petrec de la o zi la alta, uneori din zori până în seară, îmi umplu sufletul de căldură și bucurie.
Ce miracol se întâmplă în aceste elegante frunze grațioase, ca niște balerine cu mânile întinse spre soare? Ce farmece fac ele de acolo, în mijloc, de verdele acesta pur se transformă în culori scânteietoare?

  Aici e floare sau e creație artistică? Ce designer a creionat rochia aceasta demnă de orice covor roșu?

Dar aici? E Albă ca zăpada sau e un costum din Lacul lebedelor?

  Acum știu unde au găsit romanii purpura! Nici vorbă de melci marini, alge ori sânge de lebădă sacrificată în templul Vestalei, nu, aceasta este sursa! O bijuterie ce te lasă fără suflare!

  Și iarăși îmi opresc privirea la Allium giganteum, în acest laborator atât de complex și atât de simplu, cu forme luate parcă din curbele lui Gaudi… Sau poate a fost invers?

  Despre muscari am mai scris, tot nu mă satur să le admir florile elegante, cărnoase dar vaporoase în același timp, iluzie creată de eleganța degradeului de la alb spre mov…

Dar mult mai mult am fost atrasă de… gâza ce iubea florile, cu frenezie și gingășie, în același timp! Culoare de albină sau de bondar, vestă de lână, brevet de pilot la zi, am tot căutat printre amintiri ce gânganie poate fi! Dacă nu i-aș fi văzut zborul și nu i-aș fi auzit bâzâitul, aș fi jurat că este păianjen sau vreo insectă din paleozoic, scoasă de razele soarelui din capsula de chilimbar și amețită de lumină și parfumuri!

După atâta răsfăț horticol, să vedem și ce este în zona legumicolă!

Rucola, bob, spanac, mazăre, muștar roșu gigant, salata si răsaduri. Culori, gusturi și vitamine oferite pe tavă de cei doi prieteni ai mei, Soarele și Grădina!

Bujorul arbustiv, capșuneii și facelia.

  Recunoașteți fructele? Sunt fructe ori sunt antenele vreunei ființe interplanetare, venită aici, în grădina mea, pentru a-și lua notițe? Ce maestru ikebana a a împletit sârme de aur, cupe de topaz, bumbi de smarald? Ce alchemist adună toate aceste mici minunății în caise dulci și aromate de parcă sunt aduse de corăbierii lui Magellan de peste mări și țări?

  Ei, dar niciun răsfăț nu e complet fără ea! De fapt ne-am răsfățat amăndouă, eu bucurându-mă de ochii ei blânzi și de dovezile de afecțiune, ea – de vocea și mângâierile mele!

Dolichos - broșa mea de dimineață.

Mirelun